Comisia Europeană analizează o posibilă prelungire a unui plafon, impus în luna februarie, la prețul gazelor naturale, pe fondul îngrijorărilor că sabotajul conductei din Marea Baltică și conflictul din Orientul Mijlociu ar putea duce la o nouă creștere a prețurilor la iarnă.
Țările UE au ajuns la un acord pentru a limita prețul gazelor naturale la 180 de euro/MWh, punând capăt mai multor luni de dispute politice privind intervenția autorităților într-o criză energetică care riscă să împingă regiunea în recesiune.
Negocierile de la Bruxelles dintre miniștrii Energiei din statele membre UE s-au finalizat marți seară fără a se ajunge la un acord asupra plafonării prețului gazelor naturale în Uniune, a transmis ministrul român de resort, Virgil Popescu.
România a solicitat joi la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului UE pe energie, introducerea unui plafon de preț pentru toate tranzacțiile cu gaze naturale din Uniune și a criticat proiectul de Regulament privind măsurile de întrajutorare între statele membre în caz de criză a gazelor elaborat de Comisia Europeană, transmițând că trebuie sprijinită și Republica Moldova, aflată într-o situație energetică dramatică.
După cum a relatat Profit.ro, cele mai multe dintre statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit să încheie acorduri bilaterale interguvernamentale între ele privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației, IMM-urilor și serviciilor publice și sociale dintr-o alta, astfel încât Comisia Europeană a pregătit un proiect de reguli obligatorii de solidaritate care se vor aplica în astfel de situații de criză.
Luna trecută, Germania, cel mai mare consumator de gaze din Europa, s-a plâns că cei mai mulți dintre vecinii săi nu vor să încheie înțelegeri bilaterale de solidaritate, în principal pentru că nu vor să fie nevoiți să plătească compensații din bugetele lor naționale de stat către furnizorii care, în cazul semnării de acorduri de întrajutorare, vor fi obligați să redirecționeze către Germania cantități de gaze destinate contractual altor clienți, în situații de criză.
Plafonarea prețurilor la gaze naturale nu va rezolva criza energetică a Europei, a declarat Jonas Gahr Stoere, premierul Norvegiei, țară care a luat locul Rusiei în topul furnizorilor de gaze ai Bătrânului Continent.
Plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale în perioada noiembrie 2021 – martie 2022 înseamnă deocamdată pentru bugetul de stat costuri totale de peste 1,3 miliarde de lei, reprezentând compensații datorate de Ministerul Energiei furnizorilor de profil pentru diferențele dintre prețurile plafonate facturate clienților și costurile companiilor, potrivit celor mai recente date ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Pe piața europeană, prețul la electricitate se stabilește pe baza principiului "costului marginal", care presupune că prețul de referință este prețul ultimei capacități de producție utilizate pentru echilibrarea rețelei, care în prezent este cel al centralelor pe gaze.
Marea Britanie va opri livrările de gaze naturale către Europa în cazul în care se va confrunta cu o penurie energetică majoră, potrivit unui plan de urgență al Londrei. În prezent, UE importă masiv gaze din UK pentru a-și umple în proporție cât mai mare depozitele subterane de înmagazinare până la venirea iernii, în condițiile spectrului întreruperii exporturilor din Rusia.
În urmă cu 13 ani, la criza europeană a gazelor din prima parte a anului 2009, Rusia a acuzat Ucraina că "fură" din gazele rusești aflate în tranzit prin sistemul de transport ucrainean, explicând astfel problemele de alimentare din țări precum România, Ungaria sau Polonia. De exemplu, operatorul român Transgaz raporta în ianuarie 2009 o scădere cu 40% a importurilor prin Ucraina față de nivelurile normale.
Depozitele subterane de înmagazinare care adăpostesc stocurile de gaze naturale ale Europei nu au fost niciodată atât de goale în această perioadă a iernii. La doar 4 luni după ce consilierul președintelui SUA pentru securitate energetică globală, Amos Hochstein, declara că Europa nu face suficient pentru a se pregăti pentru sezonul rece, continentul se confruntă cu o criză de aprovizionare care a făcut ca prețurile angro de referință la gaze de pe bursele de profil să ajungă să fie de de peste 4 ori mai mari decât în perioada similară din 2021, punând o presiune imensă pe gospodăriile populației și pe agenții economici. Criza a lăsat Uniunea Europeană la mâna vremii și a stratagemelor președintelui Rusiei, Vladimir Putin, ambele la fel de dificil de prognozat, scrie Bloomberg.
România a înaintat NATO o propunere de proiect de dezvoltare a unui sistem de alertare timpurie privind eventuale scăderi ale volumului de gaze naturale care pot genera potențiale crize de aprovizionare în state membre sau partenere Alianței, propunere care a întrunit cerințele acestei organizații.